Dragi cititori,

anul 2018 a fost un an al încercărilor, cel puțin în cazul nostru. Am remarcat necesitatea unei comunicări mai clare și mai deschise chiar și cu aceia, cu care nu avem contact direct :) Astfel că, din iubirea pentru transparență, bună-înțelegere, respect reciproc și fapte frumoase, doresc să prezint celor interesați (așa cum am avut ocazia în luna martie 2018 în cadrul Seminarului organizat la USAMV) tot ceea ce înseamnă Fly Fishing Romania :) Voi aduce desigur completări cu privire la cele desfășurate în sezolul 2018.

Astfel că, începem cu începutul :) Numele meu este Smaranda Neagoe, majoritatea mă știu ca Smara :) Născută în Oradea, studiată în Timișoara și în străinătate (Polonia si Germania) am locuit în Germania timp de 7 ani și locuiesc în prezent în Elveția. Am descoperit lumea pescuitului (la muscă) mulțumită soțului meu, Liviu.

Sunt geograf și m-am specializat de-a lungul timpului în geografia turismului, apoi în planificarea și dezvoltarea durabilă a teritoriului (M.A.) și finalmente, în educație pentru dezvoltare durabilă (M.A.). Astfel s-a cristalizat în timp pasiunea mea pentru studiul relației omului cu natura. Convingerea mea e că omul nu doar că e în stare să se adapteze și să învețe din ceea ce mediul lui înconjurător îi „transmite”. El este de asemenea capabil să își înțeleagă rolul și / sau poziția în interacțiunea vie și neîntreruptă dintre el și acest mediu. Iar daca nu mai poate înțelege instinctiv ceea ce natura îi comunică, fiind bruiat/influențat de ceea ce alții hotărăsc să îi transmită, are nevoie de un traducător sau mediator. Iar principalul meu rolul ca geograf, este tocmai această mediere și traducere a limbajului naturii, cu scopul de a trezi conștiința oamenilor față de rolul lor și de a-i responsibiliza, de a le înlesni înțelegerea influenței complexe pe care o exercită unul asupra celuilalt.

În opinia mea, pescuitul sportiv oferă un cadru perfect pentru realizarea acestui scop, fiind totodată o cale eficientă prin care relația de care vorbeam să fie redefinită ca o relație durabilă, cu alte cuvinte, care se poate autosusține.

Liviu este de profesie medic urolog, actualmente șef de secție, cu specializări și în medicină generală, de urgență și hiperbară. Pentru a putea compensa stresul din sălile de operație și de consultări, Liviu face ceea ce a început să facă de mic copil: să-și petreacă cât mai mult din timpul liber în natură. De la pescuit, la peștereală, la alpinism și scufundări – pe toate le îndrăgește și le stăpânește exemplar.

Fly Fishing Romania (FFR) este proiectul nostru de familie, născut în 2014 din dorința noastră de a face cunoscută și de a proteja unicitatea și frumusețile României, în speță a râurilor sale, cu un potențial mult superior multor râuri din țările vestice. Prin Fly Fishing România ne-am definit noi propria strategie de a folosi acest potențial, de a-l păstra și a-l spori pentru generațiile viitoare.

Prin urmare, proiectul nostru, ca FFR, se concentrează pe sprijinirea unui pescuit responsabil și sustenabil în România, promovându-l ca practică ecoturistică atât la nivel național, cât și internațional.

De 5 ani suntem așadeci prezenți la unul dintre cele mai cunoscute târguri de specialitate din Europa, fiind primii tour-operatori care au promovat și promovează oficial destinații românești pentru pescuitul la muscă, urmând să participăm în 2019 la cel puțin două alte târguri consacrate pescuitului sportiv.

Iar pentru că țelul nostru NU e să rămânem simpli tour-operatori, ci să promovăm acest sport ca activitate ecoturistică, nu a trecut mult până să demarăm în 2016 un proiect PILOT „în vederea dezvoltării turismului durabil bazat pe pescuitul la salmonide cu muscă artificială pe Valea Râului Someșul Cald”.

De ce proiect PILOT: pt ca e primul de acest gen și pentru că se dorește a fi aplicabil și în alte regiuni cu condiții asemănătoare din România.

Obiective centrale ale acestui proiect pilot sunt:

• Dezvoltarea și promovarea Văii Someșului Cald ca destinație de top pentru practicarea turismului piscicol,
• Sensibilizarea pescarilor locali și străini pentru intelegerea rolului unui turism piscicol responsabil în dezvoltarea regională durabilă,
• Promovarea unui turism și a unui management sustenabil al acestei văi.

Ca geograf percep turismul piscicol drept o nișă a ecoturismului atâta vreme cât implică protecția și conservarea naturii, participarea comunităților și practicile sustenabile. În America se vehiculează spre exemplu, faptul că pescarii sportivi de acolo ar fi cei mai de temut conservaționiști!

În plus, funcțiile turismului piscicol se suprapun cu dimensiunile de bază ale conceptului de dezvoltare durabilă, așa cum se definește în accepțiunea zilelor noastre. Astfel că nu rămâne decât să se formeze mediul propice pentru împletirea viziunilor și intereselor atât pe plan social, cât și pe plan ecologic și economic și să fie proiectate și în situații de viitor.

Decidenții și antreprenorii locali, turiștii/clienții, populația locală și publicul general sunt cu toții actorii unui asemenea demers, având fiecare propriile interese și viziuni. Iar pentru a le atinge în mod coroborat și cu succes, e nevoie finalmente de un management integrat.

Cam asta ar fi teoria de la care am pornit și noi în schițarea proiectului de pe Valea Someșului Cald.

Astfel că: Proiectul nostru a luat și el ființă prin dezvoltarea unei rețele complexe între stakeholderi/actori, bazându-se pe o colaborare transparentă și fructuoasă cu decidenții locali și pe implicarea benevolă a noastră și a celor pasionați de acest sport și iubitori de natură.

În speță, proiectul se sprijină pe colaborarea încheiată cu Administrația Parcului Natural Apuseni, cu Direcția Silvică Cluj și cu Asociația Pescarilor Sportivi Aqua Crisius, o colaborare care a început în 2016 și pe care noi o privim, după propria înțelegere a conceptului, ca primul parteneriat public-privat din România în acest domeniu, al pescuitului sportiv – la muscă.

Împreună cu cei amintiți mai sus am putut pentru început evalua situația de atunci a râului și a turismului piscicol și realiza faptul că era necesară o schimbare în bine. După care, esențial a fost să ne convingem cu toții, că împreună putem într-adevăr face această schimbare. Ca apoi, să ne orientăm cu toții atenția și spre viitor, pentru a putea asigura, cu un efort susținut, protecția, promovarea și managementul responsabil al acestei frumoase văi.

Ca inițiatori ai acestui proiect pilot, am considerat de la început esențială pe lângă participarea decidenților ȘI implicarea unor actori cu experiență în domeniul în care activăm. Astfel că ne-am bucurat încă din primul an de sprijinul domnilor ingineri piscicultori Daniel Cocan și Andrei Togor, precum și de expertiza cunoscutului Galaftion Cotta, pe când organizam prima acțiune de amploare pe valea Someșului Cald: Tabăra de Voluntariat din 2016.

Tabăra de voluntariat din 2016

Face parte din acțiunile înscrise campaniei noastre de sensibilizare cu privire la potențialul turistic piscicol deloc de neglijat al Someșului Cald. Am reușit prin această campanie să implicăm în proiect pe bază de voluntariat localnici și pescari ai locului și să le întărim o atitudine responsabilă vis-a-vis de mediu, de protecția și conservarea sa. Această tabără ne-a rămas la suflet, tocmai pentru că la ea au participat mai bine de 50 de pescari și iubitori ai salmoniculturii!

Participarea atât de numeroasă și implicarea atât de serioasă din partea majorității lor, ne-au confirmat atât nouă, cât și publicului mai larg, că există dorintă de implicare, fiecare dintre noi fiind mânat de dorința de a face un bine, chiar și atunci când e vorba de a face bine unui bun comun: apa și peștii. S-a înțeles astfel, ceea ce am vrut să se înțeleagă: că toți avem de câștigat din această acțiune (win-win).

Mai jos sunt câteva imagini din timpul ședinței publice cu care am deschis tabăra și prin care am dorit atât informarea publicului, cât și împlicarea lui prin schimb de idei. Printre invitați și prezenți la ședință s-au numărat: angajați ai Jandarmeriei Montane Beliș, ai OS Beliș, ai Administrației PNA, stundenți ai USAMV, administratori ai unor unități de cazare din zonă, câțiva dintre voluntari și bineînțeles, câțiva dintre cei cu mult know-how în domeniul pisciculturii și nu numai.

Cu ajutorul voluntarilor, între care s-au numărat, localnici, iubitori ai locului și după cum spuneam și studenți ai Facultății de Zootehnie şi Biotehnologii (USAMV), s-au putut reabilita două săritori și pregăti atât două panouri informative adresate pescarilor cât și cele opt panouri aferente primului traseu tematic educativ dedicat păstrăvului din România (elaborat de noi, în colaborare cu Ing. Andrei Togor și printat cu sprijinul Aqua Transilvae).

În cadrul taberei a mai avut loc suplimentarea cu 10.000 de puieți de păstrăv indigen, achiziționați din fonduri personale proprii, și eliberați în toplița special amenajată și administrată de OS Beliș – reabilitată în prealabil prin inițiativa noastră și coordonarea la fața locului prin Dl Pădurar Ivan Gheorghe și Sebastian Budeanu. Suplimentarea propriu-zisă a avut loc cu sprijinul echipei Dlui Ing. Cocan, iar ecologizarea malurilor tronsonului de râu vizat în proiect a fost realizată cu ajutorul rangerilor Parcului Natural Apuseni.

Atât voluntarii, cât și reprezentanții instituțiilor implicate în proiect, rangerii Parcului și angajații OS Beliș, au lucrat cot-la-cot pentru realizarea acțiunilor propuse, contribuția celor din urmă fiind esențială în perpetuarea proiectului și păstrarea atractivității zonei, fapt de care sperăm să fie și ei conștienți.

Chiar dacă nu toate obiectivele taberei au putut fi atinse în timpul destinat acesteia, am reușit în mai multe întâlniri ulterioare cu voluntarii și cu angajați ai celor două înstituții, să terminăm cele propuse inițial, fapt cu care ne mândrim, si sperăm să se mândrească și ei! :)

E foarte important pentru noi să se înțeleagă că prin toată această implicare își fac ei, lor un bine, nu nouă direct – noi doar oferim șansa și punem la cale contextul pentru înlesnirea acțiunilor.

Alte măsuri propuse și aplicate în cadrul proiectului s-au axat strict pe managementul sustenabil al râului și cuprind: trecerea începând cu sezonul 2017 a unui tronson de râu în regim „prinde și eliberează” (C&R) cu scopul de a sprijini ihtiofauna în procesul natural de reproducere și monitorizarea ei pe acest tronson prin introducerea cardului de captură, pe care le-am conceput, tipărit și distribuit cu acordul și sprijinul DS Cluj și al angajaților săi.

Tot cu acordul administratorilor râului, am conceput și pus la dispoziție un flyer dedicat pescarilor, în care am cuprins atât o hartă, cât și alte informații utile, cu scopul, ca fiecare pescar care ăși plătește taxa, să primească atât acest flyer, cât și cardul de captură.

Cât despre tema regimului de pescuit C&R a fost promovat în general ca o măsură de management care permite întreținerea unui turism piscicol rentabil, fără a epuiza resursa naturală, reprezentată aici de efectivul de pește.

În plus, studiile privind supraviețuirea și comportamentul peștilor eliberați au arătat că o proporție mare de pești supraviețuiesc C&R cu condiția ca eliberarea să fie efectuată în mod corespunzător și în condiții optime. Un exemplu concret: rapoartele asupra somonului de Atlantic dovedesc faptul că rata de supraviețuire este de 95% în cazul în care C&R se face corect și în perioada în care temperatura apei este de sub 16 grade.

Desigur, C&R ridică problema protecției animalelor, deoarece implică manipularea unui animal exclusiv pentru recreere, iar publicul larg poate sau nu poate accepta sau susține acest lucru. Pe de altă parte, în condiții de C&R peștele este eliberat și contribuie la perpetuarea populației de pește, în timp ce pescarul (și comunitatea locală) se pot bucura de valoarea recreativă a acestui sport și a locului în care este practicat.

Ceea ce ne dorim noi este păstrarea acestui regim atata timp cât bonitatea râului nu este maximă și atâta vreme cât legea permite în condiții normale reținerea a 10 bucăți de capturi/pers.

Iar pentru că este deosebit de important pentru noi ca procesul de sensibilizare să aibă loc și între tineri/copii, am continuat campania prin organizarea primei tabere de pescuit la muscă pentru copiii localnici, cu colaborarea Direcțiunii Școlii Gimnaziale Răchițele și a administratorului Pensiunii Alex din Ic Ponor. Scopul acestei tabere se dorește a fi nu doar învățarea acestui tip de pescuit sportiv, ci mai ales deprinderea acestui sport, ca practică ecoturistică, incluzând astfel și partea dedicată educației ecologice.

Important de subliniat este faptul că tabăra are un caracter caritabil, prin care am oferit participanților echipamente complete și totodată șansa de a practica pescuitul la muscă și după încheierea taberei.

Urmări:

Referitor la Tabără, ediția din 2017 a avut un mare succes și am reușit să realizăm ce ne-am propus: și anume să trezim interesul pentru acest sport în rândul tinerilor localnici și al rudelor lor, iar prin aceasta de asemenea să îi sensibilizăm cu privire la protecția naturii.

În plus, tabăra a primit un feedback neașteptat de bun din partea publicului internațional și am reușit să mobilizăm numeroși muscari străini pentru a participa într-un fel sau altul la tabăra noastră și în anul 2018.

Referitor la Proiectul în sine, printre urmările celor doi ani de activitate 2016/2017 vreau să subliniez că: se observă o îmbunătățire considerabilă a activității de pescuit sportiv în zonă; în ciuda înjumătățirii tarifului, încasările din autorizații eliberate au crescut cu mai bine de 20% (2016-2017), iar numărul de autorizații eliberate a crescut și el cu mai mult de 19%. Datele statistice referitoare la sezonul de pescuit 2018 relevă faptul că numărul de autorizații eliberate a cunoscut o creștere de peste 31% față de anul 2017.

Nr. de carduri de captură completate este extrem de mic iar una dintre cutiile destinate depunerii lor a fost distrusă / fapt regretabil mai ales că ambele au fost achiziționate din donații. Momentan nu am găsit o soluție la aspectul acesta problematic și suntem deschiși ideilor.

În orice caz, pentru a se înțelege: rolul cardurilor de captură e al unui instrument de monitoring/urmărire. Iar în strânsă legătură cu statistica oferită de aceste carduri, se poate deyvolta și ulterior evalua strategia de management durabil al cursului de râu în cauză.

Revenind la partea bună a lucrurilor, datorită Social Media, Proiectul a început să fie dat ca exemplu de proiect reușit chiar și în străinătate, prin care se promovează prin pescuitul la muscă un management sustenabil, cu șanse de a fi transpus și în alte regiuni cu condiții asemănătoare.

Astfel că, referitor la tabăra de copii, am decis să o organizăm și în 2018, de data aceasta pentru 20 de tineri ai locului (între 7 și 14 ani), pentru o perioadă de 4 zile, cu un program mai atractiv, care cuprinde și un concurs de legare a muștelor! Tabăra din vara lui 2018 am organizat-o pentru prima oară sub tutela și cu sprijinul explicit al EFFA (Asociația Europeana de Pescuit la Muscă) și a avut și de data aceasta un caracter caritabil. Partea caritabilă a constat în faptul că le-am oferit copiilor participanți, în limita nevoilor, atât echipamentul de bază necesar pescuitului la muscă, cât și cel necesar legării muștelor!!! Înscrierea a fost facută de data aceasta pe bază de formular de înscriere și motivația exprimată în scris a copiilor.

Ceea ce ar mai fi foarte important pt noi ca manageri de proiect este să oferim copiilor posibilitatea de a practica sportul acesta și într-un cadru organizat, gândindu-ne aici la sprijinirea înființării unei asociații, sau organizarea de activități de mentoring… Așteptăm și în acest sens reacția publicului interesat. Scrieți-ne un mail sau pe Facebook!

Pentru 2018 ne-am dorit de asemenea să sprijinim supravegherea și controlul efectuate de-a lungul râului, prin procurarea și montarea unor camere de luat vedere. După discuții cu reprezentanții Direcției Silvice, s-a concluzionat că acestea ar fi superflue, urmând ca paza și protecția râului să fie efectuată în mod susținut de angajați/reprezentanți ai instituției.

În plus, pentru că managementul durabil al ihtiofaunei a devenit obligatoriu și are nevoie de o bază temeinică, ne-am dorit pentru 2018 să sprijinim acest demers prin demararea unui studiu de bonitate a Someșului Cald, prin evaluarea biogeografică a râului și prin evaluarea potențialului piscicol natural și a recoltei salmonicole de aici, pentru ca apoi să se poată elabora și aplica o strategie de management durabil al ihtiofaunei, în speță a populației salmonicole.

Pentru aceasta ne bucurăm de continuarea bunei colaborări atât cu Direcția Silvică, cât și cu APNA și mai ales de cooptarea în proiect a Universității de Stiințe Agricole și Medicină Veterinară Cluj (USAMV), prin Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii, care a desfășurat la finele lunii iunie 2018 activitatea de cartare și inventariere a ihtiofaunei pe tronsonul de râu vizat în proiect.

Pentru 2019

Ne dorim: extinderea colaborării între partenerii de proiect și școlile comunelor adiacente Văii Someșului Cald prin organizarea unor acțiuni comune: participări la populări, vizite la pescărie, tururi pentru cunoașterea florei sau faunei Parcului Natural Apuseni etc., toate în favoarea sensibilizării, implicării și informării tinerilor. Ne dorim de asemenea încheierea studiului de bonitate a Someșului Cald și sprijinirea elaborării strategiei de management sustenabil a acestui râu de către instituția de resort. Rămânem deschiși ideilor și sprijinului exterior.

De asemenea ne dorim perpetuarea taberei de pescuit la muscă, prin implicarea și sprijinul sporit atât al partenerilor de proiect, cât și al actorilor români din scena acestui tip de pescuit. Caracterul caritabil vom încerca cât vom putea să îl păstrăm, oferind premii donate și locuri de participare gratuite. Tabăra se dorește începând cu anul 2019 să aibă un caracter deschis, participanții putând veni și din alte colțuri, de preferat rurale, ale României.

Promovarea în continuare pe plan național și internațional a Someșului Cald ca destinație de top pe harta pescuitului la salmonide (inclusiv ca activitate ecoturistică în cadrul Parcului Natural Apuseni), evitând practicarea unui turism de masă.

 

Ceea ce NU ne dorim:

Ca proiectul nostru să fie înțeles greșit: Tot ceea ce facem e 100% benevol și necondiționat, nimeni nu ne plătește pentru ceea ce facem, din contră, investim din ce putem: firmă sau pe cont propriu.

NU vrem să se ajungă la promovarea unui turism piscicol de masă!!! Nici noi ca tour-operatori nu practicăm acest lucru și sperăm ca și alți antreprenori în domeniu să poată să gândească în perspectivă și strategic. În aceeași ordine de idei, NU ne dorim creșterea veniturilor în defavoarea integrității habitatelor naturale și a identității comunității locale, așa cum NU ne dorim creșterea numărului de pescari în defavoarea valorii recreaționale a râului și a capacității biogenice a râului!!! Iar acest aspect trebuie neapărat luat în considerare în viitorul plan de management atât al Someșului Cald, cât și al altori râuri cu potențial.

De asemenea, NU vrem popularea sub orice formă, ci doar dacă e necesară. NU vrem popularea cu trofee, ci vrem să dăm șansa de a se dezvolta trofee pe cale naturală, a populației indigene. NU suntem fanatici ai sistemului C&R, ci susținătorii unui model de management, care permite ihtiofaunei unui râu să se poată autosusține.

Având în vedere ca legea actuală permite atribuirea funcțiilor de gestiune și administrare a râurilor atât asociațiilor, cât și persoanelor private, ceea ce ne învată experiența din străinătate este că un management „în bloc” & unitar al unui râu este esențial atât pentru durabilitatea râului ca destinație, cât mai ales ca habitat și ecosistem integru!

O dată cu divizarea unui râu pe segmente administrate de către actori diferiți, duce la rupturi / discrepanțe / neînțelegeri, toate cu consecințe uneori catastrofale în integritatea ecologică a unui râu și cu urmări grave în calitatea turismului piscicol și nu numai. În aceste cazuri din în străinătate conceptul unitar de management a fost umbrit de interesele mărunte ale diferiților manageri/administratori. Spre exemplu, pe un tronson de 40 km de râu, există cazuri în care sunt 5 asociații numite responsabile. Una dintre ele hotărăște să populeze râul pe porțiunea lor cu curcubei, altă asociație cu indigen și o alta cu stiucă! Rămâne la latitudea oricui să înțeleagă consecințele negative ale unor asemenea decizii.

Ceea ce e de reținut, din partea mea, ca geograf si tour-operator, e că:

• Toți turiștii străini pe care i-am avut până acuma (fiind peste 100), și care au venit să pescuiască pe apele noastre apreciază naturalețea și autenticitatea peisajului și habitatelor!
• România încă se poate bucura de modul de gestiune „în bloc” a apelor, iar dacă se vor face concesionări, trebuie foarte bine pus la punct contextul juridic și modalitățile de control al noilor gestionari.
• Avem râuri superbe și cu potențial extraordinar! Trebuie doar să avem grija de ele!!!

Toate cele bune și fire întinse tuturor!

Smaranda